Bihor

Peştera Meziad

print
Pestera Meziad
Localitate:
Remetea

Obiectiv:
Elemente geomorfologice

Etichete:

Ti-a placut articolul?
Impartaseste-l cu prietenii tai!

Peştera Meziad este una dintre cele mai lungi peşteri din România, întinzându-se pe aproape 5 kilometri lungime şi având mai mule nivele subterane. Meziad este şi una dintre primele peşteri amenajate şi electrificate din ţara noastră pentru accesul turiştilor.

 

Peştera Meziad, declarată monument al naturii şi rezervaţie speologică, se află la numai trei kilometri de satul Meziad, din comuna bihoreană Remetea, în vestul Munţilor Apuseni, mai precis în Munţii Pădurea Craiului.

 

La Peştera Meziad puteţi merge cu usurinţă, urmând DN E-79, ce leagă Oradea cu localitatea Vârfuri. Prin ramificaţia cu Beiuş, prin centrul oraşului, ajungeţi în satul Remetea, urmând şoseaua Roşia – Alesd. De aici, spre satul Meziad, trebuie urmat un drum forestier, dar practicabil.

 

La capătul satului spre stânga începe Valea Peşterii, pe care se poate merge şi cu maşina până la cabana din apropiere. Doar ultima porţiune de traseu de vreun kilometru trebuie străbătuta pe jos.

 

Programul de vizitare este de marţi până duminică între orele 10-17 şi se poate intra în peşteră doar însoţit de un ghid.

 

Peştera se află la 400 de metri altitudine, de unde îşi aşteaptă vizitatorii cu o gură căscată, imensă, de aproximativ 15 metri înălţime şi vreo 10 lăţime.

 

Poate cea mai apreciată de vizitatori este zona din peşteră unde cele două niveluri subterane sunt unul peste altul, în porţiunea aşa-numită Podul Natural, unde caverna are până la 35 de metri.

 

Cât despre cele două nivele, primul, cel inferior, se întinde pe 1,5 kilometri, iar al doilea are peste 3 kilometri lungime.

 

În nivelul inferior se deschid săli spaţioase şi impunătoare de până la 20 de metri, în primii 400 de metri. Apoi peştera se va îngusta brusc în faţa ochilor vizitatorului încântat, terminându-se cu două galerii dificil de parcurs, unde ca simplu turist ai oricum accesul interzis pentru că te poţi rătăci.

 

Cea de-a doua galerie, cea superioară, este împărţită în trei zone distincte: Galeria descendentă, Galena de joncţiune şi a treia cu un nume sugestiv, Gâtul Dracului, prin toate realizându-se legătura cu galeria inferioară.

 

Graţie acestor caracteristici deosebite, în primitoarea peşteră şi-au găsit adăpost oamenii din cele mai vechi timpuri. În  plus, temutul urs de peşteră şi-a lăsat şi el amprenta asupra imensei grote.

 

În ziua de astăzi, urşii au dispărut din peştera care atrage mii de turişti, singurele vieţuitoare sălbatice care mai sălăşluiesc acum la Meziad fiind liliecii. Nocturnele creaturi au pus stăpânire totală pe o parte din grotă, ce poartă acum denumirea de Sala Liliecilor şi care pot fi admiraţi atârnând de tavan şi stalactite.

 

De reţinut că în peşteră poate intra orice turist, fără echipament special, preferabil însoţit de o… lanternă.

 

 

Imagini din Peştera Meziad


Poze de la turistii care au vizitat aceasta locatie


Adauga o imagine sau creeaza un traseu

Adaugă un comentariu

Nume
Email
Mesaj
 

Newsletter

Loading...Loading...